Estetică

Fenomenologie

Filosofia matematicii

Filosofia științei

Filosofie politică contemporană

Istoria filosofiei românești

Logică filosofică

Practică de specialitate

Teoria cunoaşterii ştiinţifice

FIŞA DISCIPLINEI

1.Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior

 UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

1.2 Facultatea/Departamentul

 FACULTATEA DE FILOSOFIE / FILOSOFIE PRACTICĂ ŞI ISTORIA FILOSOFIEI

1.3 Catedra

 -

1.4 Domeniul de studii

FILOSOFIE

1.5 Ciclul de studii

I (LICENŢĂ)

1.6 Programul de studii/Calificarea

FILOSOFIE TEORETICA SI LOGICA

2.Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei

FILOSOFIA MINTII SI A STIINTEI COGNITIEI

2.2 Titularul activităţilor de curs

Conf. univ. dr. Gabriel Vacariu

2.3 Titularul activităţilor de seminar

Conf. univ. dr. Gabriel Vacariu

2.4 Anul de studiu

III

2.5 Semestrul

I

2.6 Tipul de evaluare

Examen

2.7 Regimul disciplinei

Obligatorie

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână

4

din care: 3.2 curs

2

3.3 seminar/laborator

2

3.4 Total ore din planul de învăţământ

56

din care: 3.5 curs

28

3.6 seminar/laborator

28

Distribuţia fondului de timp

Ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe

14

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren

10

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri

10

Tutoriat

2

Examinări

8

Alte activităţi ..................................................

-

3.7 Total ore studiu individual

44

3.9 Total ore pe semestru (3.4. + 3.7)

100

3.10 Numărul de credite

6

4.Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum

 -

4.2 de competenţe

 -

5.Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului

-

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului

-

6.Competenţe specifice accumulate

Competenţe profesionale

- “Conditiile de posibilitate” (Kant) in crearea “filosofiei pure”, adica a filosofiei care ofera un “Weltanschauung” (imagine asupra lumii). scurta introducere la filosofia lui Kant, pozitivismul logic si recenta viziune a lui Michael Friedman. - - Anumite notiune esentiale din fizica: theoria relativitatii a lui Einstein, mecanica cuantica, multiverse sau “hyperspace”, gauri negre, etc.

- Relatia dintre stiinta si filosofie si incerc sa arat cu se construieste cadrul de elaborare a unui sistem filosofic. Evident, pentru crearea unui astfel de cadru, filosoful trebuie sa plece de la cunoasterea date de stiintele particulare care descriu (parti ale) lumea (realitatea).

- Filosoful trebuie sa incorporeze notiunile esentiale ale stiintelor particulare dar totusi trebuie sa treaca mult dincolo de cunoasterea stiintifica.

- Notiunea filosofica de “ontologie” care are un rol essential in fizica.

- Rolul final al filosofiei pure este sa creeze o “meta-paradigma” pentru stiinta. Astfel, ca filosofi, trebuie sa ne intoarcem, cum scria Friedman, la “mult uitata imagine a filosofiei care candva ghida stiinta”. Altfel, filosofia nu ramane decat cel mult “filosofia stiintei” de care nici un om de stiinta nu este interesat.

Competenţe transversale

- Abordarea în mod realist şi prin argumentare a unor situaţii-problemă cu grad mediu de dificultate în vederea soluţionării lor eficiente.

- Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă într-o echipă multidisciplinară pe diverse paliere ierarhice.

- Autoevaluarea nevoii de formare profesională în scopul dezvoltării autonomiei personale, inserţiei şi adaptabilităţii la cerinţele pieţei muncii.

7.Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei

Prezentare generala a Fizicii și surprinderea rolului Filosofiei în acest domeniu la ora actuala.

7.2 Obiectivele specifice

Cursul are în vedere familiarizarea studenţilor în special cu principalele interogaţii şi răspunsuri, termeni şi concepte si teorii din orizontul fizicii la nivel internațional din secolul 20.

8.Conţinuturi

8.1 Curs

Metode de predare

Observaţii

1. Newton

2. Einstein: teoria specială a relativitati

Prelegerea participativă. Conversaţia. Exemplificarea

 

3. Einstein Teoria generala a relativitatii

Prelegerea participativă. Conversaţia. Exemplificarea. Problematizarea

 

4. Mecanica cuantica

Prelegerea participativă. Conversaţia. Exemplificarea

 

5. Rolul filosofiei în fizica

Prelegerea participativă. Conversaţia. Exemplificarea

6. Apriori Kantian relativizat

Prelegerea participativă. Conversaţia. Exemplificarea

7. Reductionism în fizica

Prelegerea. Conversaţia. Analiza de text

 

8. Antireductionism în fizica

Prelegerea. Conversaţia. Analiză de text

9. Pluralismul stiintific

Prelegerea. Conversaţia. Problematizarea.

10. Ontologia în fizica

Prelegerea participativă. Dezbaterea. Problematizarea. Exemplificarea

11. Kant la ora actuala în fizica

Prelegerea participativă. Conversaţia. Exemplificarea

12. Disunitatea stiintei

Prelegerea participativă. Problematizarea. Dezbaterea

13. Definitia stiintei „fizica” astazi

Prelegerea participativă. Problematizarea. Analiza de text

4.

14. Paradigme ale gandirii în fizica

Prelegerea participativă. Problematizarea. Dezbaterea

Bibliografie

Michael Heller (2011), “Philosophy in Science”, Chapter 8, “Immanuel Kant: The A Priori Conditions of the Sciences”

Michael Friedman (1999) – “Reconsidering Logical Positivism”

M. Friedman (2001) – “The Dynamic of Reasoning”

Brian Greene - “The Elegant Universe”

H. Putnam (2005) “A Philosopher Looks at Quantum Mechanics (Again)” Brit. J. Phil. Sci. 56 (2005), pp. 615–634

Stephen Hawking and Leonard Mlodinow (2010) “The Grand Design”

Powell and Dupre (2009) “From molecules to systems: the importance of looking both ways”, Studies in History and Philosophy of Biological and Biomedical Sciences 40, 54–64

Barry Smith – “Ontology”, Blackwell Guide to the Philosophy of Computing and Information, Oxford: Blackwell, 2003, pp. 155–166

Margaret Morrison (2006) “Emergence, Reduction, and Theoretical Principles: Rethinking Fundamentalism”, Philosophy of Science, 73 pp. 876–887

Paul Teller (2004), “How We Dapple the World”, Philosophy of Science 71, pp. 425–447

Matthew H. Slater (2005), “Monism on the One Hand, Pluralism on the Other”, Philosophy of Science 72, pp. 22–42.

8.2 Seminar/laborator

Metode de predare

Observaţii

1. Michael Heller (2011), “Philosophy in Science”, Chapter 8, “Immanuel Kant: The A Priori Conditions of the Sciences”

Analiza de text. Participare activă la seminarii

 

2. Michael Friedman (1999) – “Reconsidering Logical Positivism”, Chapter 3 “Geometry, convention, and the relativized apriori: Reichenbach, Schlick and Carnap”

Analiza de text. Problematizarea

 

3. M. Friedman (2001) – “The Dynamic of Reasoning”, Chapter 4 “The relativized a priori”

Analiza de text. Conversaţia. Exerciţiul

4. Brian Greene - “The Elegant Universe”, Chapter 2 (clip: Brian Greene, 1)

Analiza de text. Dezbaterea

5. Brian Greene - “The Elegant Universe”, Chapter 3 (clip: Brian Greene, 2)

Analiza de text. Dezbaterea

6. B. Greene - “The Elegant Universe”, Chapter 4 (clip: Brian Greene, 3)

Analiza de text. Problematizarea

7. H. Putnam (2005) “A Philosopher Looks at Quantum Mechanics (Again)” Brit. J. Phil. Sci. 56 (2005), pp. 615–634

Analiza de text. Dezbaterea

8. Stephen Hawking and Leonard Mlodinow (2010) “The Grand Design” (short version)

Analiza de text. Conversaţia. Problematizarea

9. (2000) “Round Table Debate: Science versus Philosophy?” (The panel consisted of David Papineau, Professor of Philosophy at King’s College London, Mary Midgley, author and ethicist, Lewis Wolpert, Professor of Biology at University College London and Raymond Tallis, Professor of Geriatric Medicine at Manchester University. The Chair was Anja Steinbauer, President of Philosophy for all) + Video clips: Brooks (edge) + Biocomputation

Analiza de text. Dezbaterea

10. Dark matter and energy, clips

Analiza de clips. Conversaţia. Exerciţiul

11. Barry Smith – “Ontology”, Blackwell Guide to the Philosophy of Computing and Information, Oxford: Blackwell, 2003, pp. 155–166

Analiza de text. Dezbaterea

12. Margaret Morrison (2006) “Emergence, Reduction, and Theoretical Principles: Rethinking Fundamentalism”, Philosophy of Science, 73 pp. 876–887

Analiza de text. Dezbaterea

13. Paul Teller (2004), “How We Dapple the World”, Philosophy of Science 71, pp. 425–447

Analiza de text. Conversaţia. Exerciţiul

14. Matthew H. Slater (2005), “Monism on the One Hand, Pluralism on the Other”, Philosophy of Science 72, pp. 22–42.

Analiza de text. Dezbaterea

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se lucrează, în domeniul fizicii la nivel mondial. Ținta cursului este ca studentul să fie la curent cu cercetările de la nivel mondial și înțeleagă rolul filosofului la ora actual în acest domeniu.

10.Evaluare

Tip activitate

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs

Discursul coerent. Exemplificarea semnificativă. Argumentarea corectă.

Expunerea liberă.

Chestionarea orală.

Participarea activă la cursuri.

20%

10.5 Seminar/laborator

Capacitatea de analiză de text.

Capacitatea de operare cu noţiunile specifice cursului.

Aplicarea cunoştinţelor noi.

Interesul pentru studiul individual.

Prezentarea unui text filosofic în semniar.

Participarea activă la activitatea de seminar.

Teme şi lucrări curente.

40%

Evaluarea scrisă (lucrare finală). 40%

10.6 Standard minim de performanţă

Cunoştinţe elementare din fizica și relația acestui domeniu cu filosofia si cele de la ora actuala în acest domeniu. Rolul filosofului în aceste domeniu astăzi.

Data completării

28.09.2017

Semnătura titularului de curs

.........................

Semnătura titularului de seminar

.........................

Data avizării în department

.........................

Semnătura şefului departament

.........................

Teorii și paradigme culturale